Cea mai mare schimbare de algoritm pe care Google o face din 2001 până acum, pe numele ei „Hummingbird”, va filtra paginile ce urmăreau doar cuvinte sau expresii-cheie şi va poziţiona cu prioritate paginile ce oferă CONŢINUT relevant pentru acele cuvinte sau expresii-cheie. Cu alte cuvinte, începând din septembrie 2013, Google are capacitatea de a analiza ÎNTREGUL CONŢINUT prezent pe o pagină web, nu doar expresiile-cheie.
Una dintre cele mai importante schimbări aduse de Hummingbird este afişarea de conţinut chiar pe pagina rezultatelor căutării.
Să zicem că vei căuta pe Google “Salvaţi soldatul Ryan”, pentru că vrei să-ţi aduci aminte în ce an a fost făcut sau ce premii a luat. În momentul în care vei tasta în căsuţa de căutare “Saving private Ryan”, Google îţi va întoarce rezultatele în formatul bine cunoscut, dar, în acelaşi timp, în partea dreaptă a ecranului (acolo era, până la Hummingbird, spaţiu alb) îţi va afişa câteva fotografii şi date despre film, de pe IMDB.
Folosind această modalitate de afişare, Google preia informaţii de pe site-uri şi o redă pe propriile pagini, încercând să ofere utilizatorului o experienţă “Google only”. Google vrea să păstreze vizitatorii pe paginile proprii cât mai mult posibil, în loc să-i trimită pe site-ul unde a găsit informaţia căutată. Deşi lucrul ăsta e comod din punctul de vedere al utilizatorului, site-urile de unde Google ia informaţia afişată se pot considera lezate, pentru că asta înseamnă că ele pierd trafic.
Ce-i de făcut? răspunsul e destul de dur: din păcate, nimic. Google e un gigant care-şi permite să-şi facă propriile reguli. Creatorilor şi proprietarilor de site-uri le rămâne să găsească soluţii de a oferi vizitatorilor o experienţă mai bogată de navigare, odată ce aceştia ajung pe site-urile lor.
Dar să nu fim foarte pesimişti: rămâne de văzut în ce măsură vor fi afectate site-urile din România de această nouă problemă.
